« Chiriţa în Iaşi »,este o piesă de teatru scrisă de Vasile Alecsandri,în care autorul ridiculizează « moravurile rele ale societăţii noastre ». Nu văd de ce nu s-ar mai citi in zilele noastre aceste piese de teatru(acum nu se mai citeşte,în general…nu e timp). Vremurile s-au schimbat,dar parca oamenii au ramas aceiaşi.. Dorinţa de parvenire,tendinţa de snobism,împrumuturile nefondate la nivelul limbii,toate ne sunt prezentate zilnic in mass-media şi cu ele ne confruntăm in relaţiile cu ceilalţi.
Laudăm alte ţari pentru ce au reuşit să facă şi pentru că reuşesc să menţină un anumit control în ceea ce priveşte economia şi cultura,ne dorim aceleaşi standarde de viaţa ,dar dacă se poate,ele să vina automat,să ni se ofere pe tavă.
Toţi plâng lipsa de interes pentru siturile istorice,pentru zonele cu potenţial ale ţării noastre,sunt bucuroşi când reuşesc să vorbească cu străinii şi se uită la ei ca la un potenţial ajutor pentru carieră sau doar pentru o excursie în străinătăţuri. Nu este rău sa iti doresti sa ajungi intr-un loc mai bun sau ,pur si simplu,altfel,dar nici nu e rău să vrei să schimbi ceva unde eşti.
Şi cum schimbi?
Printre metodele care ne dau impresia ca putem fi ca ceilalţi este ,mai nou,folosirea expresiilor/frazelor/cuvintelor din şi în limba engleză,strecurate in vorbirea curentă. Conjuncţiile şi adverbele nu se mai folosesc in limba română,ci sunt traduse şi inserate în comentarii,articole,SMS-uri şi în dialogurile frecvente purtate de tineri. Intrebările simple,gen « De ce ? » , « Si ce ? » sunt adresate in limba engleză iar ,pentru alţii,frazele sună mai bine dacă sunt în engleză. Chiar şi înjurăturile sunt mai înţepătoare dacă sunt rostite în această limbă.Nu contest neologismele care deja s-au infiltrat în limbajul curent,acele cuvinte care nu se(mai) pot traduce.
Primul lucru in calea globalizarii,acel « ceva » care te face să te simţi «ca in afară »,ca într-un film american,este folosirea (uneori excesiva) a limbii engleze atunci când vorbeşti cu un conaţional,ca o dovada că aparţii unei alte lumi,nu asteia,fiind aici doar printr-o întamplare.
Pentru dovezi,tot ce trebuie să faci este să intri pe un forum sau pe site-urile de socializare şi să citeşti cu (mare) atenţie comentariile în care sunt inserate mici fărâme din cealaltă lume,cu o cultura ce a avut un impact extraordinar,din moment ce s-a inflitrat în vieţile noastre şi nu mai putem gândi decât în engleză.
Dormi maxim 3 ore noaptea. Emotii.Examene matinale.Ora 7:40 de prinde pe strazi.Ora 13 te prinde pe aceleasi strazi,acum mult prea aprinse pentru cat suporta oboseala.
Reusesti sa ramai intreaga,netopita ,pana in casa. Te pregatesti pentru recuperarea somnului de noapte,manaci rapid,te asezi in pat,deschizi TV-ul,citesti ceva despre Sherlock Holmes si astepti...
Ochii se inchid,dar creierul e mai activ ca oricand.Zgomotele iti sunt amplificate,in fata ochilor se deruleaza filme ireale din imagini traite,franturi de dimineata si show-tv,colaje de realitate modificata si zgomotele revin din amintiri. Cauti telecomanda pe bajbaite,fara sa deschizi ochii,inchizi televizorul. Auzi ceva in casa,un zgomot aproape imperceptibil,dar este acolo. Trosneste o mobila,cuiva nu-i convine unde e plasata,apoi deschide usa. Esti cu spatele la ea si te intorci usor,dar ramai paralizata la jumatatea distantei,cu ochii larg inchisi.
Simti cum se misca patul,dar este doar toracele care vibreaza de la bataile inimii. Acum salteaua se inclina intr-o parte sub greutatea cuiva ce ramane ascuns privirii. Si totusi te intorci in strada.
Masinile trec in graba pe langa o mare de blocuri ,la fiecare balcon fiind cel putin un ghiveci cu muscate.In dreapta recunosti strada facultatii,iar in stanga o zona din celalalt capat al orasului. Intri in magazin pentru ca are aer conditionat si te pregatesti de examen.Sufrageria dinauntru aminteste de casa din Baker Street dar e imposibil. Te duci la toaleta facultatii si gasesti baia de acasa iar din oglinda te priveste un actor dintr-un serial.
Termini rapid auto-admiratia.Machiajul e tot acolo,coafura perfecta.
Esti strigata de sef pentru a porni.Un nou caz.
Cobori 20 de trepte si ajungi pe un teren de tenis prafuit,in noapte doar farurile de la SUV-uri luminand spre o silueta aflata dupa plasa ghimpata. In cladirile dezafectate din jur e lumina,dar nimeni nu este la geam,speriata de zgomotele de afara. Incepe sa se traga iar un om brunet in costum te apara in ultimul moment,din spatele tau zburand brusc un stol de porumbei albi ce ma imping de la etaj.Dintr-o zvacnire esti treaza iar si asculti..
Masinile si autobuzele isi continua traseul,cineva bate un covor,pasarile inca ciripesc,semn ca nu e destul de cald,iar o usa se tranteste de la curent.
Inchizi cartea,verifici telefonul,iei o gura de apa rece,te uiti la ceas:14:30.10 minute.
Re-deschizi televizorul pe un post de muzica,poate sunetele vor tine departe intrusii imaginari,iti aranjezi perna ,inchizi ochii si nu mai tii minte cum s-a terminat melodia monotona....
Ma urmareste un ochi albastru.
Cand ma duc la bucatarie,inchide pleoapa smechereste si ma priveste patrat. Cand duc gunoiul sau iau paine,ma urmareste atent.
Uneori,vad un neuron stralucitor ce se misca pe marginea lui,semn ca primeste energie. Noaptea trage perdeaua la geam,o perdea cam kitsch,pentru ca e brodata cu niste pietre lucitoare,nici mari dar nici mici,de nu le poti recunoaste si te uiti la ele in mirare. Neuronul acela e in spate,dar straluceste atat de tare,incat un cerc de lumina strabate perdeaua kitsch-oasa si lumineaza alene.
Cand are chef,Ochiul isi pune lentile de contact:unele sunt albe,unele gri dar cele mai interesante sunt cele roz-portocalii,puse de obicei seara si dimineata,in zilele bune. Cele gri il irita pentru ca lacrimeaza. Culoarea ochiului mai este uneori influentata de fumul si smogul din oras.
Ochii mei verzi mai privesc uneori fix in albastrul lui,dar il gasesc patat cu alb. O sa ma duc la oftalmolog(mereu zic asta)pentru ca uneori petele sunt,uneori nu. Cred ca alimentatia este de vina. Promit ca renunt la pufuleti!
Vad in fiecare zi dendritele neuronului,prin camera,prin praf,cand merg pe strada sau cand se impletesc cu ramurile copacilor,dar axonul?
- telenovele
- OTV
- jurnalisti romani
- presa romaneasca
- CanCan sau ...ceva,cu Dezbracatu'
- Carcotasii
- Stirile de la 5:cele mai urate stiri prezentate de tipe cat mai finute
- Becali
- pitzipoance co-prezentatoare la diferite emisiuni "de divertisment"
- pitzipoance prezentatoare
- pitziponci
- fotbal
- scandalurile din fotbal
- GSPTV :100% dedicat sportului ,a se citi Fotbal
- posturi straine a caror limba nu o inteleg,desi emisiunile par bune
- Din Dragoste
- Regina
- Inima de tigan
- scandalurile din politica(pentru asta exista forumuri)
- desene subtitrate in romana
- glume proaste
- Razvan si Dani
- prostie
- ipocrizie
- falsa modestie
Si altele....
Pana la aparitia site-ului Cocalari.com,nu credeam ca suntem chiar asa,dar,surpriza,suntem mai rau. Cu cata furie si cu cata pasiune si cu cata,cu cata,cu cata orice,se imbulzeste lumea sa comenteze despre asa-zisii Cocalari,specie aparuta recent in lumea "mondena"romaneasca. Nimeni nu isi doreste sa ajunga sa se imbrace ca ei,ca din poze nu iti dai seama cum..scriu,sa spunem,nu se doreste a gandi ca ei,nu se doreste a fi ca ei,pentru ca sunt niste cocalari. Logic! Dar sa vedem! Cine comenteaza oare? Cum se comenteaza oare pe site-ul acela de barfa si demonstrat cat suntem de snobi? Pai,cum altfel,daca nu ca pe maidan,ca in zona unde se intalnesc cocalarii in mediul natural. S-a inteles ideea.
Next,statusurile si statul pe Messenger,ca au legatura. Am spus,o sustin si o repet:de ce stai pe messenger ca molusca,iti pui statusuri"interesante"cum ca nu ai fi ,consumi curentul degeaba pe o activitate inutila,dormi cu PC-ul deschis tot timpul si trebuie sa iti pui la status lucrul asta,pleci la scoala/facultate/mall/ne-mall/piata,iti pui la status ca ai plecat. Daca in timpul asta este un scurt-circuit,tu esti plecat/a si ia foc casa,ia foc blocul,ramai si fara calculator,si fara Messenger si fara nimic.
Next,next. Intrebare: cate carti ati citit de cand va stiti ca ati fi putut citi si intelege ca citeati? (Nu,revistele Mickey Mouse nu se pun....).
